Începând cu 19 mai 2006, dată de la care Anexa VI Marpol şi Directiva UE 1999/32/EC au intrat în forţă pentru aria SECA (SOx Emission Control Area), trecând prin 19 mai 2008, data de la care toate navele au fost obligate să deţină la bord un certificat IAPP (International Air Pollution Prevention) şi ajungând mai aproape de zilele noastre, pe 1 ianuarie 2010, dată de la care toate navele ce intrau la operare într-un port al statelor membre UE erau obligate să folosească un combustibil din clasa LSFO (Low Sulphur Fuel Oil) cu un conţinut de maximum 0,1% sulf, s-a avut în vedere permanent reducerea emisiilor de noxe în atmosferă, iar acest lucru nu poate fi decât de apreciat.
Ca stat membru UE, România, prin serviciul specializat al Autorităţii Navale Române şi-a inclus în programul „vizitelor” la bordul navelor acostate în porturile noastre şi verificarea acestor parametri. Iarăşi un lucru bun, n’est pas ? Nu este însă cazul să vă întrebaţi câte din navele cu armatori turci, arabi, ruşi sau ucrainieni respectă această Directivă UE, dat fiind preţul sensibil mai mare al acestui tip de combustibil, şi nici câţi dintre ei sunt amendaţi pentru încălcarea ei. N-are sens să vă faceţi iluzii. Oricum, vă veţi bucura totuşi să aflaţi că nava de pasageri „Prinsesdam” pavilion Olanda (comandant norvegian, şef mecanic olandez), prinsă „în flagrant” în timp ce folosea pe perioada escalei în dana de pasageri a portului Constanţa combustibil cu conţinut de sulf de peste 2%, a fost amendată, intransingent, cu maximul prevăzut de legislaţie : 20.000 RON.
Dacă cu turcii, arabii, ruşii sau ucrainienii nu prea avem motive serioase de dispută, aşa că nu văd ce rost ar avea să căşunam pe ei când putem fi amabili şi prietenoşi în măsura în care şi ei sunt „amabili” şi „prietenoşi” cu echipele de control ale Autorităţii Navale Române, pe olandezi (îi ţineţi minte, nu ? Nesimţiţii ăia care se opun intrării noastre în Schengen !) e bine să-i faultăm ori de câte ori îi prindem cu chiloţii în vine. Departe de mine intenţia de a induce ideea că astfel de „şicane” contribuie la excluderea Constanţei din circuitul croazierelor maritime şi fluviale. În fond e vorba de încălcarea unor prevederi legislative şi acest lucru trebuie sancţionat ca atare. Iar o sumă de nici 5.000 de euro nu poate fi de natură a afecta la modul serios bugetul unui armator care se respectă. Ce n-am putut şi nici nu voi putea însă înţelege vreodată este modul absolut penibil şi jenant în care sunt „distribuite” procesele verbale de contravenţie doar celor care n-au auzit de faptul că, deşi suntem europeni, suntem în primul rând, balcanici. Şi fomişti.
Azorel, căţel de mare 
1 – Culmea, Olanda cea care, printre altele, ne impune noua sa respectam anumite reguli, ea la randul ei le incalca in momentul in care ar trebui sa dea un exemplu de urmat. Aici e ca in fabula: dreptate, dar doar pentru catei… or something!
2 – Pe de alta parte Olanda trebuie (prin acest act de amendare a navei respective) sa vada ca noi „chiar” respectam regulile si ca „meritam” sa aderam la spatiul Șenghen (insist in a se citi Schengen).
3 – Turcii? Pai ce treaba avem noi sa demonstram turcilor ceva cand daca tot putem sa papam o paine (ne)cinstita de pe urma lor… Si ei procedeaza la fel la ei acasa.
So, let’s do it!
Exact genul asta de atitudine este cel pe care am intentionat sa il amendez. Profitabil (pentru unii pe termen scurt, pe principiul „sa manance si copiii mei !”) practica aceasta pornita din stramosescul „ei au inceput primii” este teribil de paguboasa pe termen mediu si lung. Poate ti se va parea ca vorbesc din carti dar, vorba siberianului, „asa m-a prins inghetul” : visator, optimist si plin de speranta !